oamenii mor,
se nasc,
musca,
distrug,
de oameni mi-e cel mai frica,
pe oameni ii iubesc si ii urasc,
ei au doua,doua fete,
oamenii sfasie,
ar fi trebuit sa ne punem un gratar la intrarea in suflet,
un pastor batran sa lase sa intre numai cine trebuie,
oamenii iti musca din carne,fara sa te astepti macar,
pe cat de frumosi pe atat de urati,
si-mi vine sa urlu de durerea asta,ce nu o pot arata,
un soare imi trebuie in mine sa ma incalzeasca macar un ceas,
si maine,julita n coate sa-mi crestez burta,precum Iona,
sa iasa din mine toate sufletele nedemne,nici macar de o cafea sub fiere,
umanizati?nici cat negru sub unghie,
himere,
si calca,in continuare,pe altele,
gata am rectificat,
RăspundețiȘtergeremultumesc,eu din neatentie nici nu observasem greseala,
cat despre evolutie..imi zambeste sufletul cand cineva imi spune ca i plac "bucatile" astea din mine ce le las din cand in cand pe blog:)
pot sa scriu ''bravo'' la infinit ?
RăspundețiȘtergereImi era dor sincer. Frumoase cuvinte, aveam nevoie de asa ceva acum! Te pup
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereBroscutsa draga>:D<
RăspundețiȘtergeresi eu aveam nevoie de cuvinte frumoase,care sunt din ce in ce mai rare cand privesc in jur,
multumesc!:)
cu cat incep sa cunosc oamenii mai bine, cu iubesc cainii mai mult.
RăspundețiȘtergereiata un citat care se potriveste cu postarea asta.
"ar fi trebuit sa ne punem un gratar la intrarea in suflet,
RăspundețiȘtergereun pastor batran sa lase sa intre numai cine trebuie" imi place mult ideea
chiar cred k am avea nevoie,
RăspundețiȘtergereSad, but true. Frumoasa faza cu soarele, tuturor cred ca ne-ar trebui.
RăspundețiȘtergereHugs!