ca sa se dezintegreze.sa nu fie. sa termine.
intre patru pereti.inchisa.nu cere mila.nu vrea mila nimanui.peretii aia albi o tulbura.o enerveaza si ii picteaza cu negru din sufletul ei. in fotoliul din mijocul camerei deseneaza.pete de nestiinta.de imaturitate.inconstienta. nu are punct final.linie continua.fara capat.dar nu e cerc.
e o gaura.si se extinde si o cuprinde in ea. fara motiv.fara culoare.
in camera rece si singura.
o lacrima ii gadila fata ii sterge alt zambet ironic pierdut in negrul din ea. nu stie sa vada dincolo de fereasta deschisa. ii place apusul,ii da nepasare.
si zidul e plin de trecut. inchide fereastra si scrie uitare pe spatele siluetei din lut.
e singura si simte abandonul pana in cap de calcai.
dar stie ca pana la urma dispare,si rade ironic din nou la trecut.
Dispare?
RăspundețiȘtergereda,pana la urma toti disparem,si trecutul nostru ramane doar un punct in Univers,si cu timpul nimeni nu ne mai stie,ne uita..
RăspundețiȘtergere